“Cine-a infipt laleaua-n branza?”
Se intreaba desfrunzit
Coiul vested , ratacit…
O fi fost chiar ma-ta
Cand sloboz tragea pe nas
Cand pisat isi injecta.
Si-ti zambesc printre morminte
Cand tu plangi de dobitoc.
Crezi tu oare c-am murit?
Crezi ca sansa ti-a fugit?
Sansa de…”spavarisit”?
Dar eu sa stii ca n-am murit
Si de mine eu am grija
As lasa cu siguranta
Un cadavru delicios.
Plamgi degeaba tu, sa stii,
Necrofilii nu degeaba
Saliveaa cand ma vad
Palita de vreo’ samina.
Brati shi chishioari rupti
Da’ or vria iei sah mah vadah
Cu sanjili pi la buot
Shi sah-mi lingah sha rahatu’
Dac-o hi sah cac cand muor.
Si de ce n-ar fi asa ?
Curatica sunt destul.
Grasime apropape nul.
M-o facut mama frumoasa
Da’ tot mai ghini-arat-un mort…
Si ce-as mirosi a hoit ,
Si ce mult m-ai mai iubi !
In viata -iote – daca sunt
Ma tratezi cam cu sictir
Da’ asa , sa crezi ca nu-s
Plangi tu draga ca un rus
Ce far’ de vodka a ramas
Dupa ce a tras pe nas.
Dar laleaua cine-a-nfipt-o
Uite ca tot n-am aflat.
O fi fost marchiza basinoasa
Ce de buca te apuca
Si te trage prin boscheti 😉
Ha Ha! Si eu n-am murit
Si ma uit la un viol!
Uite asa iti trebe , vaco!
O besina fix in gura
Si-un lindic chiar peste nas.
Si muia marchizei mele
Ce zambeste autist
Cand un muc ii curge ei din nas
Chiar in ochiul tau de…las!